Teza principala a paradigmei clasic-simbolice este urmatoarea: cunostintele si implicit starile de lucruri corespunzatoare, sunt reprezentate în sistemul cognitiv prin simboluri sau structuri simbolice.
Un simbol este o reprezentare care denota obiecte sau stari de lucruri si se supune unor reguli de combinare (gramatica). Expresiile lingvistice, conceptele, judecatile , imaginile, sunt reprezentari simbolice.
Pentru a putea opera cu cunostinte, calculatorul trebuie sa recurga la codarea lor într-un limbaj de programare. Expresiile rezultate sunt reprezentari simbolice: ele denota cunostinte si stari de lucruri dar în acelasi timp pot fi manipulate de un sistem fizic. Un fenomen similar are loc si în cazul subiectului uman. Pentru a putea opera cu cunostintele, creierul le codeaza în expresii simbolice. În general, un sistem fizic recurge la reprezentarea simbolica a cunostintelor pentru a putea opera asupra lor. Sistemul cognitiv uman ca si calculatorul, sunt sisteme fizico-simbolice. Sistemul cognitiv uman este un sistem fizic, pentru ca are o instantiere neurobiologica si este simbolic deoarece, pentru a putea opera cu cunostinte si le reprezinta sub forma unor expresii simbolice, pe care le manipuleaza dupa anumite reguli.
Ex: cunostintele pe care le are despre un anumit obiect si le reprezinta lingvistic, iar expresiile lingvistice sunt manipulate pe baza unor reguli sintactice, semantice sau pragmatice.
Ca orice paradigma, paradigma procesarii informatiei are la baza câteva asumptii (axiome) principale:
· oamenii sunt vazuti ca fiinte autonome si intentionale ce interactioneaza cu lumea
externa;
· "mintea" prin care oamenii interactioneaza cu mediul este un sistem ce proceseaza
simboluri (de aici si denumirea de paradigma simbolica), reprezentari, deci este un sistem cognitiv (revedeti caracteristicile unui sistem cognitiv);
· simbolurile sunt manipulate si transformate de sistemul cognitiv, astfel ca ele sunt în
corelatie cu evenimentele din lumea externa;
· scopul cercetarii psihologice este tocmai de a specifica care sunt procesele si
reprezentarile ce stau la baza sarcinilor efectuate de sistemul cognitiv;
· procesele cognitive se desfasoara în timp, au o durata, deci putem sa le identificam,
sa le studiem folosind timpul de reactie ca variabila dependenta;
· creierul uman are o capacitate de procesare limitata, atât din punctul de vedere al
resurselor, cît si al structurii;
Dupa cum se observa din asumptiile de mai sus, una dintre caracteristicile de baza ale paradigmei procesarii informatiei este faptul ca aceste procesari au loc în etape, stadii, deci este vorba de fapt despre o procesare seriala a informatiei. Aceasta înseamna ca procesele au loc într-o anumita ordine, ca ele nu sunt concomitente, nu se suprapun si ca pentru a avea loc un proces, este necesar ca alte procese anterioare sa fi avut loc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu